Arhivele lunare: noiembrie 2008

Strazile din San Francisco. Si plajele, si focile…

In ultimele doua duminici am reusit sa facem un pic de turism prin zona. Duminica trecuta am fost la plaja cea mai aproape de noi, in Half Moon Bay. Duminica asta am tras o tura scurta prin San Francisco. Pozele sint aici. In concluzie, zonele faine sint:

  • Plaja din Half Moon Bay de pe linga Ritz Carlton. Mai ales daca puteti ignora enervantii aia care joaca golf peste tot.
  • Magazinele din Pier 1. Aici am gasit pita ca pe vremea noastra in Cluj si ulei de masline comparabil cu cel mai bun din Spania (dar de vreo 10 ori mai scump…).
  • Cartierul italian de pe linga Columbus cu Grant. Aici sint cafenele ca in Barcelona/Roma/Paris.

In rest, merita vazut in trecere si cam atit. Mai cautam.

Sport in Bay Area

In ultima saptamina am fost relativ deprimat: am incercat sa-mi gasesc sala de karate si in ultimele zile am ajuns la concluzia ca aici nu se mai face karate. Am fost la trei dojo-uri, doua in campus si unul in Palo Alto si aproape toate super naspa. Astea din campus erau sub orice critica, nu stiu ce credeau ei ca fac dar nu era shotokan. Cel din Palo Alto are un instructor care cica face shotokan din 1960, deci evident stia ce zice. Dar nu mi s-a parut nu stiu ce de bun si, in plus, mi s-a parut ca nu mai are deloc pasiunea aia care trebe.
No bun, perioada asta a durat pina simbata dimineata cind am ajuns din a patra incercare la dojo-ul asta: JKA of Silicon Valley. Aici e antrenor un tip care a stat 8 ani in Japonia la dojo-ul lui Nakayama, unde a invatat meserie. Ca si paranteza, aici l-a avut ca si coleg de antrenament pe eroul negativ din Kuro Obi… Pe linga asta, e un tip inteligent care stie si sa explice ce stie. Asa ca mi-am gasit sala! Am fost super bucuros simbata… Ca si parabola zen, dojo-ul asta era chiar sub nasul meu, la 0.9 mile de apartament.

In plus, vineri m-am hotarit ca ar fi timpul sa-mi mut fundul de pe scaunul de birou si sa ma duc sa alerg o tura cu Stanford Running Club. No bun, ajung acolo si ma prind rapid ca toti erau copilasi in anul 1 sau 2 de facultate. In plus, aproape toti erau prototipul de tocilar de pe coasta de vest: chinezi mici cu ochelari. No bun, la faza asta s-a umflat orezul in mine si am zis ca le arat eu cum se alearga. Din pacate, orezul s-a desumflat rapid dupa vreo 10 minute de alergat cind m-am prins ca majoritatea is beton. Am reusit sa ma tin pina la urma de primul grup, dar greu de numa’ (respiratie de-aia naspa, simtit prinzul pina in git etc.). In timpul asta, naspetii de geek-i povesteau de ultimele filme, ce o sa faca de ziua recunostintei si alte chestii de care mie mi se rupea in momentul ala. Asa ca, in concluzie, mi-am gasit si club de alergat. Macar o data pe saptamina o sa incerc sa alerg cu ei.

10 Zile

Astazi, dupa 10 zile de California, ne-am dat seama ca am rezolvat tot: apartament, masina, banca, asigurare medicala, etc. Astazi era sa cred ca situatia a ajuns la perfectiune cind am vazut San Miguel de vinzare. Dupa aia m-am prins ca era „Made in The Philippines”, deci nu se pune. Mai au si americanii astia ceva de imbunatatit.
Inainte sa inchid capitolul cu Spania, am zis ca ar fi frumos sa fac o lista cu lucrurile bune invatate de la ei. Imi cer scuze pentru lipsa de umor:

  • Trebuie cautat un echilibru intre lucru si viata personala. In ultimii ani de Spania am fost mai productiv ca inainte cu toate ca stresul a fost practic zero, antrenamentele de alergare au devenit mai dese si mai lungi si mai raminea si timp de ceva karate.
  • Surprinzator, calitatea vietii poate sa creasca cu un pic de zgircenie. Aproape ca am ajuns la faza in care imi face mai multa placere sa renunt la un lucru decit sa iau unul nou. Nu va stresati, ca pina la Zen mai este oricum cale lunga. Inca mai salivez cind ma gindesc la un laptop nou sau niste Asics performanti.
  • Spaniolii astia stiu sa manince bine. Asta e probabil o lista incompleta cu chestiile care probabil in Spania is printre cele mai bune din lume: ulei, brinza, jamon, turon, panallets, vin. In plus, astia au mentalitatea exact pe invers fata de americani: maninca putin da’ bun. Apropo, astazi am fost la micul dejun la Denny’s. Pentru ultima data ever.